Dac-aş fi cioban m-aş simţi foarte "lezat" în aceste zile. Nu din cauza războiului cu autorităţile pe tema brînzei neambalate care se vinde în pieţe. Ci pentru că în scandalul arestării lui Gigi Becali cuvîntul cioban e folosit prea des şi în sens peiorativ. Becali a devenit sinonim cu "cioban". Lucru trist şi înjositor pentru această categorie de oameni adevăraţi. Ciobanii care mai au legatură cu crescutul oilor şi făcutul brînzei sînt oameni dintr-o bucată. Nu prea seamănă cu blazatul cioban mioritic şi nici pe departe cu afaceristul din Pipera. Nu vă lăsaţi înşelati nici de cei care vă vînd brînză proastă. S-ar putea ca nici ei să nu fie ciobani, ci doar mici afacerişti. Ciobanii de pe munte, cei care merg sute de kilometri cu oile, cei care încă mai ştiu să călărească şi care dorm luni de zile sub cerul liber sînt un bun pe cale de dispariţie. Oieritul şi transhumanţa se apropie de sfîrşit, odată cu intrarea în Europa civilizată. Aici nu mai e loc pentru asemenea activităţi arhaice. Dar nu despre Europa şi "binefacerile" ei vroiam să scriu. Şi nici despre tristul Becali, care pentru mine valoreaza mai puţin decît "epsilon". Vroiam să vă întreb dacă, ieşind puţin din iureşul cotidian, aţi observat că a venit primăvara? Aţi atins vreo floare proaspătă în primăvara asta, aţi simţit mirosul de pămînt reavăn? Aţi văzut primele berze? Pe un cîmp de lîngă Braşov cresc nişte flori superbe. Se numesc lalele pestriţe, seamănă mai degrabă cu nişte toporaşi pistruiaţi decît cu lalelele adevărate, sînt extrem de delicate şi, lucrul cel mai ciudat, cresc numai în aceasta zonă. Înfloresc pe la începutul lui aprilie şi "ţin" cîteva zile. Le-am căutat vreo trei ani, pe cîmpul cu pricina, fără să ştiu exact unde e zona în care cresc. Eram la cîteva sute de metri depărtare şi în fiecare an mergeam în direcţia opusă îndepărtîndu-mă alte cîteva sute de metri. Pina cînd am aflat locul exact... Lalele pestriţe te pot face să uiţi, pentru cîteva ore, de aşa zişii ciobani.
