Odata cu aducerea civilizatiei si la noi in tara, caii adevarati incep sa se arate mai rar. Altadata omniprezenti in viata de zi cu zi, astazi nu prea mai ai sansa sa vezi cai chiar oriunde. Bine, acum caii se numara sub capote, cu sutele, si fiecare barbat adevarat face orice numai sa aiba cit mai multi. Caii adevarati, insa, sint mai greu de gasit. Taranul inca mai are caruta si cai, desi si aici masina a cam inlocuit celebra pereche. Strainii inca surid binevoitori la vederea carutelor pe drumurile europene romanesti, dar acest lucru parca nu mai e chiar atit de des intilnit. Incetul cu incetul caruta si calul dispar. N-ar trebui sa uitam ca, totusi, calul e animalul care a facut "istorie". El a participat la toate marile batalii, a arat ogoare, a traversat ape, a carat poveri uriase, totul cu un atasament extraordinar fata de omul care-l avea in grija. Calul apare astazi doar la cursele de obstacole, aranjat nevoie mare sau primprejurul pensiunilor turistice pe post de "entertainer".
De curind am dat de o stire care m-a bucurat, cumva. In padurea Letea inca mai sint cai salbatici. Sau...salbaticiti. Caci, pe vremuri, au avut probabil un stapin. Ar fi, cica, vreo citeva mii, care cam strica planurile plantatorilor de arbori din respectabila padure. Totusi, chiar si asa, nu pot sa nu ma bucur ca mai e un loc in Romania unde gasesti cai salbatici. Stirea era cumva umflata, incercind sa sugereze ca solutia ultimativa ar fi impuscarea lor, ocolul silvic din zona fiind profund indignat de faptul ca-si pierdea puietii nou plantati. Acuma ma intreb si eu, oare iarba n-o mai fi buna pentru cai de se hranesc cu "bete" de pomi nou plantati? Sau poate s-ar dori vreo vinatoare organizata sau vinzarea unor permise oaspetilor din Austria si Germania? Cine stie...
Pina una alta, am gasit citeva fotografii cu cai si m-am bucurat de ele. Sper ca si voi...
