luni, 19 octombrie 2009

Nouă ne place toamna








Cri-cri-cri, toamnă gri... tare-mi vine să hibernez aşa vreo cîteva zeci de ani, ca să treacă toţi băseştii, vadimii, geoanele, hrebenciucii, crinii otrăviţi, opreştii, gigeii, goagălii, bercenii, păuneştii, toţi mitocanii şi idioţii care par nemuritori în ţara asta... Cît or să mai dureze, oare? Aveţi vreo părere? Dacă da, scrieţi un comentariu, eu mă tot gîndesc la ce e de făcut, dacă mai e ceva de făcut... Nu mai am idei, speranţe, încep să am, din păcate, doar certitudini (da, ştiu, certitudinile nu-s bune la creier), că ţărişoara asta e pe veci pierdută. Daţi-mi contra argumente!